Gerra Orivera - poeziile altor autori

Eu celor dragi le-am plîns murirea
Şi rînd pe rînd toti au murit.
Mormintele mai poartă firea
Slovei, cu care le-am ghicit.

Ba mai în pară, ba-ncetînd,
Străfulgerînd dinspre tării
Alei, în zgomote sunînd
La geamuri întuneric mi-i.

Şi nopţi şi zile pînă-n zori
Furtuni în stepă forfoteau
Şi ceruri cu ninsori ningeau
Ninse cîndva, cîmpii cu flori.

Înainte-i libertate,
Stepă, ceruri şi cărări.
Drac bătrîn în timp de noapte
Duce drumu-n depărtări.

I
Cu limbi de foc slăvindu-mă dintîi
Încă păşea pe margini de estradă.
Din fumul rar şi foc la căpătîi

1
De asprimea luminii te-năbuşi,
Iar privirile-i−raze m-acopăr
Şi mi-am zis, tremurînd: e acela

Ah, uşa n-am închis-o eu
Şi lampa n-am aprins,
Nu ştii, cum obosită, zău,
Să dorm nu m-am decis.

* * *
Ah, iubesc să privesc, să tot privesc
Cheiurile ferecate; privirea să-mi sui

* * *
Am învăţat să trăiesc simplu şi înţelept,
Să mă rog lui Dumnezeu, la cer să privesc,
Spre seară, să mă plimb negrăbit, să n-aştept,

În largul mării-numai cer,
Apă şi vînt şi, îngrelat,
Trec valuri, ca un temnicer
Stau pescăruşii la vînat.