Gerra Orivera - poeziile altor autori

Ea a trecut și n-a lăsat nici un tremur în vene, care acum
Mișcându-se printre copaci, ținând strâns aerul pe care ea l-a spintecat,
Suflând peste iarba călcată de ea atunci, îndură:
Sure frunze de măslin sub un cer rece ca ploaia.

O, voi câțiva neajutorați ai țării mele.
O, voi rămași înrobiți!

Artiști striviți de ea.

AH, Doamne, cum se mișca degetul tău mic
Cum împingeai un braț gol înapoi
Și te jucai cu părul tău
Și un pieptene, un pieptene prostesc aurit

Chiar și pe țesătura timpului,
Unde purpuriul devine portocaliu
Și portocaliu purpuriu,
Această viață strălucea,

Du-te și culege o creangă și poartă-o.
E la fel de eficient.

Domnul meu, există anumiți barbari

Am întâlnit pe drum pe cineva
Care m-a privit cu ochi blânzi.
El a spus: „Arată-mi din marfa ta.”

I
Era un bărbat și o femeie
Care au păcătuit.
Apoi bărbatul a aruncat pedeapsa

Omul de succes înaintează
Prin apa anilor,
Duhnind de mâzga greșelii --
Greșeli sângeroase;

Nori gri și grei înăbușeau văile,
Și vârfurile priveau numai spre Dumnezeu.
„O, Stăpâne, care miști vântul cu un deget,

Noaptea
Nori gri și grei înăbușeau văile,
Și vârfurile priveau numai spre Dumnezeu.