Gerra Orivera - poeziile altor autori

Doi ochi de sticlă mă făceau să sufăr
La
Ceainăria
Serii de pe cheiuri.

N-am rămas acolo nici jumate
-Cine știe-n care parte mergem...
Înotam prin iarba goală, ștergem
grajdul vieții cu singurătate.

Era război și lepră, oameni mureau în burg
schimonosiți, îngrozitori
ca niște vase negre cu flori
coclite-n amurg, pe fundul apelor.

Prin orașu-acela trec paiațe
seara cu pecinginea-n broboadă,
nu-i nici un blockhaus, merg pe mână
cerurile, ca vitele, pe stradă

m-aplec peste cer și adun
o umbră sau un
glas acum țăndări

În partea de nord a târgului,
printre barăci
e o permanentă umezeală. Negustorii de haine, obosiți
trec de pe un trotuar pe altul.

eu am trecut pe lîngă ei și le-am spus că am
și m-au lăsat să intru
ea a trecut pe lîngă ei și l-ea spus că n-are
și au lăsat-o să intre

Universalul jind al nemuririi
și-ntoarcerea copiilor în zei.
Ne îmbrăcam în viscole ca mirii
ori rătăcirăm prin eglogi cu ei

Doamne, mai bine m-ai fi făcut piatră:
să treacă peste mine cu roțile
și să mă farme
căruțele toamnei de fum

Ploile mulg orașul
din toate părțile
bărbații plecați în războaie
și-au strâns inima, și-au dus cărțile.