Gerra Orivera - creaţii proprii

s-au înmulțit asediile
sub ziduri combatanții moțăie senini pe scuturi
s-au specializat în alchimia înfrângerii
câțiva mai rotofei

dacă pielea ta scoate sunet de apocalipsă
fii aproapele tău
ne învață fratele ce înoată prin sânge
și trezește sorii din cripte

între doi și unu e un hău și-o speranță frenetică
de umplere și ancorare
trăim cu picioare de lut adevărul ne rănește brațele
și vibrația nu găsește axul de aur

* dedicată lui C.A. cu grație*

trup de pasăre am scobit în umbră să nu te rătăcesc
vântul rebel din degete l-am numit dor

(dedicată Cireșului Auriu)

rădăcinile arborilor miros urma pașilor

pentru o căutare eficientă
cobor poduri
trimit străjeri în exil
din pliurile clipei eliberez stele

*ei și noi – ca o injecție letală*


mai iute bătrâne

*împărtășire*
Lui C.A.

Clepsidra uitării...


( ROLEA NICOLAE)

Labirintul din furtună

Printre crengile iubirii răzvrătirea se-nfioară
Purtată de vântul vremii care moțăie ușor,