Texte sau Proză:

neroadă nevroză

(Fragment)

Îmi amintesc: prima "comă?" alcoolică , pricinuită de neobținerea "biletului de voie", pentru ducere acasă;

În rai

Ieri am călcat, în nedomolita mea vitejie prostească, cu ciubotele în baltă. Am traversat, în consecință, o noapte grea, cu ghețuri și frisoane pe spate și am[...]

Port prenumele Narcis-Teofil;

Motto

Motto

Frecventul deznodămînt al dramelor mizeriei trece neobservat. Sinuciderea avînd drept cauză foamea (cînd inaniția nu înlocuiește singură și fatal o hotărîre[...]

Dacă cineva are șapte, opt sau zece butoaie de miere împrăștiate prin toată casa, poate pune cît de mulți paznici dorește ca să prevină căderea muștelor[...]

Despre Gellu Naum - "Lovitura aceea între umeri şi gît" (Simona Popescu)

Înainte de Zarianka, părintele Ioan Florenski fu repartizat la Ciornâi Potok, lagărul pentru criminali de drept comun de lângă Obi. Preotul nimeri în ţarcul[...]

Crede că prin declaraţii în contra tezei deosebirei de rasă din România se înlăturează un adevăr? Că se supără mulţi asupra unui adevăr atât de izbitor,[...]

Nu cunoaştem încă proza literară, de creaţie propriu-zisă, a dlui Panait Istrati, fenomenalul proletar român din Brăila, căruia Romain Rolland i-a deschis drumul[...]

Episoduri tragice şi comice din captivitate

... În articolul apărut - firește trunchiat - a doua zi după greva de la Grivița în ziarul la care colaboram, se spunea, reluînd o frază prilejuită de un fapt[...]

- Ascultă tovarăse! La alegerile din 1926 (pot fi și cele din 1922 sau 1938 - tot un drac), conu’ Jean Lahovary (cu ygrec, rogu-te), candidat senatorial, liberal,[...]

Propunerea Windhorst asupra regicidului și estradițiunii asasinilor politici a fost prezentată luni în Reichstag... În tînărul regat al Romîniei s-au prezentat[...]

„Hm! făcu primarele, ridicându-se în capul oaselor. Vinul Corjoaii este bun, care nu se mai află...”

Casa din care a plecat mama seamănă cu o biserică prădată.

Admir inima, în primul rând. Ochii văd și cer cât mai mult. Mâinile înșfacă. Picioarele aleargă după vânat, gura apucă. Iar inima, inima este cea mai[...]

Cumpăram nu demult busuioc la piață: “Ia-l tot, m-a rugat târgoveața, că-i bun de molii”. Am luat busuiocul cel sfânt, l-am strâns la piept și am plecat cu[...]

Dezacordul între prea marea grabă publică și leșinul casnic. Desigur nu generalizez. Mă miră cum pot unii să stea ore întregi încremeniți și muți pe scaun[...]

Sunt bucuros că ai noștri copii, “ai noștri tineri” nu umblă dezbrăcați și flămânzi, dar sunt și alarmat, pentru că zestrea de care vorbim se formează[...]

Cu Slavici a dispărut cel din urmă sol, întârziat printre noi, al unei generaţii strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul, cea din urmă[...]