Octavian - creaţii proprii

Dac-aș fi Moș Nicolae
Aș veni la tine-n prag;
Furișându-mă în odaie
Ți-aș lăsa daruri cu drag.

Râu mic, ce curgi vijelios
Și munții îi străbați,
Tăind de zor, sârguincios,
O vale în Carpați!

Dacă munții-ar avea gură
Să ne spună ce văzură,
Cum trăiau pe-aici bărbați
Viguroși, neînfricați,

Pe acest Pământ al nostru
Rotitor și material
Ceva, fără îndoială, 
E greșit fundamental.

Măi, române, frate dragă,
Ce se întâmplă nu e bine
Trădători de neam și țară
Azi au pus șaua pe tine.

Cerul s-a întunecat
S-a stârnit acum furtuna
Ploaia cade neîncetat,
Ca nebuna.

Prutule ce curgi grăbit la vale
Nu ți-e milă de acest popor,
Nu te mișcă această-adâncă jale,
Nu te înfioară-al nostru dor?

Gârbovită de povara
Anilor ce te apasă
Traversezi cu greu cămara
Și trudită ieși din casă.

La bodegi, terase, cârciumi,
Pe căldură sau răcoare,
Unii beau de bucurie,
Alții beau de supărare.

Dau drumul la televizor
Pe un canal, la întâmplare,
Tocmai la timp să văd în zbor
Un avion de vânătoare.