Bunica

Autor:Octavian Cocoş


Adăugat de: Octavian

luni, 06 noiembrie 2023

Gârbovită de povara
Anilor ce te apasă
Traversezi cu greu cămara
Și trudită ieși din casă.

Cu mișcări grăbite, scurte
Îți freci ochii la lumină
Apoi o pornești prin curte
Cu pași mici, către grădină.

Toate florile te-așteaptă
Să te plimbi pe lângă ele,
Iriși cu tulpina dreaptă,
Gura-leului, pansele...

Lângă poartă, teiul mare
Umbra-și lasă peste tine
Și a lui sfântă răcoare
Se revarsă-n valuri line.

Un cais cu crengi uscate
Ce te știe de copilă,
Se apleacă jumătate
Spre făptura ta fragilă.

Vișinii privesc cu teamă
Mersul tău șovăitor
Și cireșii blând te cheamă
Să te ții de trunchiul lor.

Iar zorelele-atârnate
Pe gărduțul dinspre stradă
Stau de-a dreptul nemișcate
Chipul palid să ți-l vadă.

......................................

Tare dragă ți-e grădina
Și-ai dori, de s-ar putea,
Când n-o să mai vezi lumina,
Să dormi îngropată-n ea.


vezi mai multe poezii de: Octavian


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCCLXXV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.