Poezii despre Diverse:

Pe drumul meu am întâlnit seninul mângâiat de soare,
Copaci cu frunțile in cer, sub care murmurau izvoare.
Pașeam ca-n vis, printre livezi ce își purtau cu drag veșmântul
De verde viu și rod bogat ce fericea întreg pământul.

Ai rupt bucăți din suflet și le-ai lipit mereu
când ai strigat la stele cu vocea gri și rece
nu-ți mai expune chipul cu masca unui leu
căci într-o zi iubirea din brațe o să-ți plece...

Nu știu pe sub care umbră las durerea să adoarmă,
Să s-acopere cu brume și cu frunze arămii.
Voi deschide-apoi in grabă ușa către primăvară,
Și-am s-adun in pumni cocorii și izvoarele ce-s vii.

des orages solaires seront toujours
l’achèvement
uniquement lorsque blanchiront mes paupières
ou mon petit doigt

Ce-ar fi dacă mi-ar creste aripi?
Suave, albe ca doi crini.
Și ele, blânde, m-ar conduce,
In zborul lor, spre înălțimi.

Risipiți pe umeri, anii toți, s-au dus,
Fără nicio grijă, lin, către apus,
Săgetând pădurea, munții de bazalt,
Aripa-mi albastră zboară spre înalt.

Să-ți amintești de mine, iarbă,
De fiecare pas grăbit.
De luciul tău atât de verde,
Prin care adesea am pășit.

Își imagina că a știut cândva
cum se ține o inimă deschisă între palme.
Da, ca pe o pasăre fragilă
care trebuia speriată.

Mă iert mereu și iar repet greșeala
De-a mă lăsa sedus de slăbiciuni.
Un cimitir întreg de promisiuni...
Nu te-ntreba de ce — eu le-am fost boala.

Eu simt cum cântă cuvântul
până-n cea mai profundă,
mai duioasă,
mai secretă fibră a mea.