Gerra Orivera - poeziile altor autori

Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii”.
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Și noaptea vraja sfântă a clarului de lună?

Vreau doar o cupă plină, o pâine pe jumate
Și-o carte de poeme. Și dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, - mai fericit ca mine
Niciun sultan nu este cu-o sută de palate.

Nu-ți răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoiește zilnic a desfătării carte.
Bea vin și poartă-ți pașii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ți-e drumul de la surâs la moarte.

Noi nu vom sti vreodata ce ne asteapta maine.
Tu bucura-te astazi! Atata iti ramane.
Ia cupa si te-asaza sub luna de clestar,
Caci maine poate luna te va cata-n zadar.

In zori intr-o taverna s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viata! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnati-l iar in cupe, ‘nainte ca destinul
Cu lacrime sa umple paharu-acestui ceas!”

Fii vesel căci, tristetea o să dureze pururi!
Mereu aceleasi stele s-or învârti-n azururi.
Din cărămizi făcute din trupul tău, n-ai teamă,
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamă.

Sus pe boltă-atârnă-n spaţiu ditai taur,
altu-i poartă-n spate pulberea-i de aur...
Între-aceşti doi tauri, uite-mi-l pe-Allah,
câţi măgari mai paşte-n iarba din coclaur!

De-aş avea o pâine, zilnic, să nu pier,
acoperiş pe creştet şi-un umil ungher,
să nu fiu stăpân, nici rob al nimănuia-
ah! ferice-atuncea lăuda-te-aş cer!

Zadarnică-nflorirea ta-mi răsare,
Solie din lumini crescând sub zări.
Iar, tânără, dorești strălucitoare
Din parte-mi laude și dulci cântări.

traducere de George Popa


Un om prin lume trece. El nu e musulman.