Gabriel cristea - poeziile altor autori

Trezită-n liniști, noua melodie
Ne-a prins auzul cu cerești carate,
Suflarăm sensul, ca pe-o păpădie,
Din limitele strofelor curate.

Vă vreau, poeți, cu inimi frămîntate;
Doriți, visați și rîdeți, plîngeți. Firea
Să-și oglindească-n voi nemărginirea
Alcătuirii sale variate.

Cînd macii înalță corolele,
însetatele corole spre cer,
din inima lor o șuvișă de sînge țîșnește,
suind, suind la foișorul albastru.

Murmurau a dragoste crengile
cînd în brațe te-am luat, pădure toropită.
La elyseica noastră nuntă
veni vulpea bearcă și căprița ciuntă.

I

Hafis

Visător cu degetele-i lungi pătrunde vântul
printre ramuri și pe fire de paianjen
cântă bietul ca pe-o harfă.

,,Bright Star,*
would I were steadfast as thou art"
(Keats)

Ăst cerb din vremea lui Gelu
rămurosul cap îl întinde,
urieșescul cap luceferii prinde
și umedul bot însetat de izvoară.

Craiul Amurg, ucigașul macilor,
a scăldat câmpia într-o baie de sînge.
L-am văzut cum ștergea spada
pe copacii care se porniră a plânge.

Aerul, tremurătorul, copilul, clarul,
în azurii pînze ne înfășoară...
În caleașca trasă de fluturii săi
a venit de cu seară.