Dorurot - creaţii proprii

Septembrie te-ndrumă la fel ca altădată,
Să-ți fie sărutarea peste grădini bogată,
Panerul plin de mere, de prune și de struguri,
Cu tot parfumul varsă-l pe robi ce-au mânat pluguri!

Surâsul tău e soare veșnic,
Pe-ogorul sufletului meu.
E ceru-n care-mi mân himeric
Nourii negrii-n ceasul greu!

Cinci frunze dintr-un ram, mâna lin mi-au mângâiat,
Cinci degete subțiri, palmei i-au încredințat
Pravila naturii, demiurgic manuscris,
Pentru omul ce-i stăpân peste fire, cum stă scris!

Noaptea ne curge destine din stele,
E Terra un iad de reci acuarele,
În mreaja lor împletindu-se luna,
O doină de jale ne-ngână într-una!

Cum fremătam de teamă dar și de bucurie,
Prunci înfrățiți cu jocul, ce foiletam cartea,
Din poze, desert dulce, ne-a fost bogată partea,
Dar slovele... enigmă și dragoste târzie!...

Duioșia
Autor Rotariu Dorel

Cum cade ploaia generos pe câmpurile însetate,

Cobori Emine!
Autor Rotariu Dorel

Voi, genii, ”ce cu umbra, pământul îl sfințiți”,

Unde oare a fost bucla drumului ce n-am parcurs?
Universuri paralele, clipa mare mi-ați ascuns!...
Mi-ați răpit cântul și zborul către țărmul neatins,
Unde-i raza ce topește golul umbrei, c-un surâs!

Vârtejul

Vârtejul mă duce ironic,
prin ere căzute sub timp,

Cum rochia-nveșmântă o mireasă,
Așa-n iubire ne-nfășoară mama ,
La primul scâncet inima și-o coasă
De trupul nostru, pân' va trece ...vama!