Viorel tgv. - poeziile altor autori

Am trimis o caravană
de la mine către tine,
nu că vreau să-ţi dau de veste
că sunt singur şi mă sperii.

Trăieşte moartea printre noi
Mereu nelegitim,
Atât de mult ne vrea-napoi,
Atât de bine-o ştim.

Pe urmă,
când iarna
de tot
va cădea,

Noi pe-aici c-un fel de nuntă,
Eu - înfrânt şi tu înfrântă,
Stai acasă, nu te deranja,
E-o afacere măruntă,

Am început să mă obişnuiesc,
Încet-încet, cu gândul că eşti moartă,
Considerându-te, în mod firesc,
Un fel de capodoperă de artă.

Tot ce am avut
Pleacă spre trecut
Şi se-mparte brusc la doi.
Ceasul ce veghea

Cei doi îndrăgostiţi sunt separaţi,
Deşi distanţele-ntre ei sunt scurte,
Dar au un avantaj, faţă de noi,
Măcar se află în aceeaşi curte.

Era aproape gata mănăstirea
Şi te zidisem, lăcrimând, în ea,
Şi hotărâsem să găsesc pretextul
De a muri şi eu, aici, cumva.

Ne-om întâlni în Cer

Deși suntem frumoşi şi buni,
Iubirea noastră-i un blestem,

Cenuşa

Potirul inimii e gol
Şi-n creier, doar un singur glas: