Viaţa are cusur

Autor:rujoiu mihai


Adăugat de: rujoiu mihai

duminică, 26 februarie 2017

Ori de-i scurtă sau e lungă,
Viaţa are un cusur:
E prea plină de eşecuri,
Şi subţire ca un şnur.

Are o poveste-aparte,
Cu-nceput şi cu sfârşit,
Umblăm ca orbii prin ea,
Şi nu ştim ce-i de găsit.

Strângem prea multe nimicuri
Adunate într-un ghem
Şi pierduţi fără un scop
Chiar uităm cine suntem.

Suntem mulţi şi-atât de mici,
Vrem s-ajungem tot mai sus,
Fără scrupule şi milă,
Sufletul ni l-am răpus.

Facem prea multe proiecte
Să luăm repede şi mult,
Dar ne-alegem cu fărâme
De la masa negru-i cult.

Vrem mereu s-avem lumină,
S-aprindem lumânări şi-n zi,
Dar uităm mereu în noapte,
Ruga noastră de a fi.

Uităm de mamă şi de tată,
Şi de fraţi,şi de surori,
Tot mereu agonisind,
Vrem un loc călduţ în nori.

Să stăm în rai precum regii,
Iar în iad slugile toate,
Dar când ziua va veni,
Vom avea multe păcate.

Iar atunci vom face focul
La cazanul neplăcut,
Căci am vrut să fim puternici,
Dar să fim buni,n-am putut.

N-am putut pentru că banii
Ne-au luat toate minţile,
Şi-am ajuns ca să urâm
Dragostea şi visele.

Dar acum e prea târziu,
Şi viaţa s-a terminat,
Şi-am trăit viaţa haini,
Înecându-ne în păcat.


vezi mai multe poezii de: rujoiu mihai


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: LXXIX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc frumos
rujoiu mihai (autor)
duminică, 26 februarie 2017



Acel "Dar ne-alegem cu fărâme/De la masa negru-i cult.", in opinia mea, nu merge mai deloc.

Generalizarea, pe alocuri, nu mi se prea pare fericita. Ca mic exemplu, dau ultima strofa: "Dar acum e prea târziu,Şi viaţa s-a terminat,Şi-am trăit viaţa haini,/Înecându-ne-n păcat."

Strofa "Iar atunci vom face focul/La cazanul neplăcut,/Căci am vrut să fim puternici,/Dar să fim buni,n-am putut." imi pare, de departe, cea mai puerila... (Si-i pacat! E pacat pentru ca textul incepuse destul de promitator chiar si cu acea mica scapare din prima strofa: "Ori de-i scurtă sau e lungă,/Viaţa are un cusur:/E prea plină de eşecuri,/Şi subţire ca un şnur.", unde cusurul in cauza sunt de fapt doua...)
Cred ca o revenire asupra textului ar fi binevenita! (Inca un pic de bibileala si ar putea sa iasa o poezie foarte interesanta)
florianruse
duminică, 26 februarie 2017