Sonettina CLIII (zideşte-mă, Ană!)

miercuri, 04 ianuarie 2023

E vremea de-acum, zideşte-mă, Ană!
Cum jertfă te-am dat zidind mânăstire,
Tu prinde-mă duh ascuns în iubire
Şi poartă-mă-n tine-ndoită icoană.
Întâi ca pietrar ce sculptatu-ţi-am rid
Pe fruntea-ngrijată de ziua de mâine,
De-a coace în noapte ciracilor pâine,
Omagiul tăcut al făinii spre zid.
Apoi ca pe soţ ce-şi strânge pieptarul
Cu zorii şi pleacă de toate flămând,
De casă uitând, ctitoria-i e-n gând,
Să-i afle de rost şi să-şi curme amarul.
Şi mult, peste veac, ascultă cum plânge
Târziul crepuscul, când ziua se frânge!

10.11.2016
Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.