La masa sufletului meu
Stăteam doar eu şi Dumnezeu
Şi ne hrăneam cu fericirea
Cu gustul fin din mântuirea
Ce-a presărat-o Domnul, blând,
Peste gustare...şi-atunci când
Pe masa albă, luminată
De-o lumânare-ncercănată,
Am pus două pahare pline
Cu pacea ce-o simţeam în mine,
Domnul mi-a dat desertul dulce
Pe care numai El îl face
Din dragostea pentru aproape
Şi Duhul Sfânt cuprins în ape.
La masa sufletului meu
Aş vrea să-L am pe El , mereu...
De-aceea-L rog în gând să vină
La prânz sau poate la o cină,
Când veşnicia Îi permite,
Când am credinţă... şi o simte
Ca pe-un miros ce Îl îmbie
La masa mea cu hrană VIE!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Detalii poezie:
Distribuie pe: