Ispită

miercuri, 22 februarie 2023

În pofta ta carnală și ascunsă,
De mine depistată și pătrunsă,
Mi-aș face casă pentru veșnicie.

Aceasta se numește-anomalie:
Să îmblânzești a firii poezie,
Când iadu-n tine-i gata să erupă.

Nu numai eu, ci câți n-ar vrea să rupă
Din tine patima și, ca pe supă,
Dorința să ți-o soarbă nebunește.

Făptura ta pe-oricine ispitește,
Dar felul tău, instant îi nimicește.
Rămân doar eu, cu luptele-ți grozave...

Mă număr printre inimile brave,
Ce îți înfruntă zbaterile grave,
Când nu mai poți a-ți asuma oftatul.

De mi te-ai da, al meu ar fi păcatul,
Căci nu tu m-ai împinge-a face altul,
Ci singure-ar ieși din mine, coarne...

Te vreau și-n suflet, dar mai mult în carne —
Să-ți simt neosteneala cum m-adoarme
Și raiu-n care-aș fi, cum mă înghite.

Nu îți stă bine să rămâi cuminte.
Te știu așa cum ești — și ești fierbinte.
Nu te minți că rolul nu te prinde.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.