Poezii despre Iubire:

...în împrejurările date, tăceri însemnate propagă lumina, un drept existent, inefabil, între coperțile marii iubiri ,ce te-a traversat, pe unde bătea atât de repede - inima...
- n-au reușit să smulgă - întețirii arsurii - un vis...
- ai depășit suflete , pustiul nopților albe... ruptura imaginii - ca loc câștigat... unde nu-i așa!

Prin gândul meu, e tușa care-n vis
Mi-a dezvelit făptura ta divină
Când, parcă într-o joacă, și-a permis
Privirea-mi, pentr-o clipă, s-o rețină.

Între vremea când spărgeam în luceferi privirea stelară
și timpul scufundării în starea de a fi ,
m-au încercuit răspunsurile legănate de lună,
nevoia de a fi iubită, de a iubi.

Din adânc dezbrăcat
de liniște te chem
dimpreună cu
toată arderea

Dorul


Cine oare poate știi...,

Recunosc
te-am căutat în fiecare privire
ce izvora frumusețe
în fiecare surâs ori adiere

Aș vrea să fiu eu floare,
Iar tu să - mi fii pământul.
Aș vrea să fiu și boarea,
Și slova și cuvântul.

Dac- ar fi să fiu o floare
Care crezi c- aș fi eu oare?
Dac- ar fi să fiu o stea
Ai vrea din lumina mea?

Feerie de visare
Fără urme de răstimp
Mă alung în nepăsare
De ce-i grijă şi e ghimp.

Copleșită,
Îmi las gândul
Să adoarmă
În pridvorul vieții