Ionutz21 - creaţii proprii

Pe spate am o rană-ntredeschisă
Din vremea-n care te purtam la școală,
În ochii tăi purtai o viață ninsă
Cu sărăcia asta infernală.

De-o vreme suntem singuri langa foc
Și ninge-afară iarăși de trei zile,
Rămânem în curând fără pastile
Dar dragostea ne poartă azi noroc.

Te voi purta cu mine și în zbor
Că sufletu-mi de foame dăinuiește,
Azi mă hrănesc cu dragoste și dor
Și beau când suferința mă pândește.

În ochii tăi sunt doar un muritor
Ce-și are casa dincolo de zare,
Asemeni multor sunt un cerșetor
Care în zori de zi cere iertare.

De mâine vom privi în portofel
Cu ochii triști că ne lipsesc doar banii,
Fără să știm că ne-am pierdut toți anii
Pe drumul care s-a schimbat și el.

Am așteptat să-mi scrii încă o dată
Deși-ntre noi povestea se sfârșise,
Eram doar eu în lumea-ntunecată
Și lumânarea care-abia se stinse.

Căutător de vise prin gândurile mele
Hrănesc cu palma mea, iluzii ce mă dor...
Că nopțile-mi sunt calde în drumul către stele,
Dar sufletul îmi plânge și nu îmi e ușor.

Bătea un vânt prin gândurile mele
Când te strigam la început de vară,
Eram înconjurat de doruri grele
La umbra unui sunet de chitară.

Poate azi vom vorbi printre stropii de ploaie
Că în sufletul meu strâng doar lacrimi fierbinți,
Chipul tău m-a condus pe un drum ce se-nmoaie
Sub privirea-ntristată, că de-o vreme mă minți.

Azi drumurile nu au ochi să plângă
Și piatra crapă de atâta dor,
Nu-s urme-n care ploaia să se strângă
Nici viziune pentru viitor.