Sonet

sâmbătă, 04 decembrie 2021

De-o vreme suntem singuri langa foc
Și ninge-afară iarăși de trei zile,
Rămânem în curând fără pastile
Dar dragostea ne poartă azi noroc.

Tușim cu sete-n clipele umile
Și stăm îmbrățișați cuprinși în joc,
Avem iubire dar n-avem cojoc
Și-mi ceri să îți ofer din nou zambile.

Afară-i toamna-n prag de asfințit
Și florile-s culese pe sezoane,
Tu plângi la brațul meu de neisprăvit

Și strigi din nou plângând: - Vreau flori, Ioane!
Dar uite dragă, iarna a venit,
Te rog servește câteva bomboane!

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.