Gerra Orivera - poeziile altor autori

O floare mi-e dragă, dar zău zău nu știu care
Și tare-s mâhnit.
O inimă caut mereu în oricare
Boboc înflorit.

Gingaș zvon de clopot, lin
Sufletu-mi cuprinde.
Cântul primăverii-aș vrea
Zarea s-o colinde.

Nu pot să dorm și fac lumină. Dar să citesc?
Eu n-oi pricepe iarăși nici un rând.
Clipiri de lumânare priviri îmi ostenesc,
Năluci chinuitoare trec, șir, sub ochi și-n gând.

Un zvon oare viu mă-npresoară
Sau stăruie-n jur amintirea
Grăbitei plecări de la mine, să doară
Mai mult pentru tine iubirea?

Cunună cui? Zeiței frumuseții
Ori, din oglinda-I, întrupării amăgire?
În largu-le nu s-or găsii poeții,
Uimindu-te că sunt avuți în plăsmuire.

Nu te feri, căci nu doresc
Nici lacrimă nici suferință,
Ci-i doar în mine o voință
Să-ți spun întruna: ”te iubesc”.

Sub nopți de primăveri, pământ;
Prin mișcătoare neguri, gândul,
Străin de-al vieții sterp frământ,
Silit a-i asculta frământul.

Viscol, viscolind
Drum a măturat.
Luna, bănuind,
Cată peste sat.

Motto: „Românii e deştepţi!“.

Cînd va veni sfîrşitul lumii
Românii nu vor fi atenţi

Suflete slabe – ținta urii mele:
Nici bine, dar nici rău nu zace-n ele!

Traducere Simion Dănilă