Drumețul și luna

Autor:Manuela Munteanu


Adăugat de: Manuela Munteanu

joi, 20 iulie 2023

Când, înspre zări, tăia de-a latul noaptea
Un rătăcit drumeț, fără de umbră,
Se prăvălea în râpa bolții, sumbră,
O stea din Drumul-Robilor. A șaptea.

În întunericul cu chip de zgură,
Striga drumețul cu brațele spre cer:
- Apari, tu, Lună, că fără tine pier,
Arată-mi îngereasca ta făptură!

De pe un talger al negrului înalt,
Sfioasa cadră, fără de veșminte,
A cutezat să pâlpâie cuminte,
Să-și tolănească izvorul de cobalt.

Sub candela-i cu searbădă sclipire,
Prin pulberi reci și smocuri de verdeață,
Scăldate-n voluptoase mâini de ceață,
Îi unduia cărări. O amăgire...


vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.