Poezii despre Dragoste:

Nici noaptea asta n-a reuşit să mă adoarmă
turnându-mi susurând viclean somnu-n ureche
când prin cealaltă îmi răzbeau bătăi din tine care sfarmă
orice abis de somn, lăsându-mi ochii să plutească fara eche.

azi m-am trezit ieri
erai de mătase suavă,
dormeai în colţul perfect
al ideii de pat

De-aș mai găsi o rază de lumină
să îmi topească palmele de ceară,
când ochii mei bătrâni de-atâta vară
se sting în ruga lor fără vreo vină.

Eu – îmi rod o unghie
gândindu-mă că parcă te-aş muşca
de ceafă ca un leu
ce cară puii altuia dupa o acaccia

O vreme nu te-am mai văzut
purtându-mi paşii cei telurici
ştiind ca nu vei fi aici
în lumea celor ce-au căzut.

Ce cauți aici?
În noroi îmi e bine
e-un fel de melasă albastră din tine
ce-mi acoperă carnea putrezită de frici.

Acea toamnă

Să nu lăsăm să treacă al toamnei rod bogat
bogat în blânde șoapte, bogat în amintiri,

Acolo, în cuibul tău suspendat
între un gând de migrare
şi altul mai mare
de picaj înfundat

Cine-ar putea-nțelege?

Cine-ar putea-nțelege vreodată neființa,
ca fiind mai grea decât tot ce există,

”Aici sunt tigri”

...și m-a prins cu vântul într-o înfășurare
și m-a săltat apoi de subsuori,