Poezii despre Dragoste:

Mă omori,
Ticălos plin de cuvinte!
Putere neîndrăzneață
Ce ții în tine

Te-am lăsat să culegi flori
Din pământul sufletului meu.
Te-am lăsat să guști polenul,
Cel dulce și plăpând, al trandafirilor mei.

Mă avânt în nori și boare,
Călătoresc prin noroi și prin ninsoare,
Mă îndrept spre val și floare,
Mă încânt cu gândul și doare...

Vrei să ieși cu mine?

...
Pentru?

Ca un fluture mă cobor -
Vrăjit drastic de amor.
Oh, ce plăcere pătimașă
Îmi încarcă existența!

A fost odat ca niciodat ...
"O luminà micà in viata mea,
Maia it spuneam,
si lumea intreagã zãmbea cu ea.

nu vreau să-ți mai știu drumul tălpilor,
de azi, te rog, ca să mă uiți.
mi-e inima prea plină de fiori,
și pașii tăi îmi sunt prea mulți.

Dorul mi-a dorit dorul tău, si dorul tāu mi-a trezit
dorul meu.
Oare te doare dorul de mine cum mã doare dorul de tine?
Dacă dorul tău e dor ca dorul meu,

Fost-ai vis și stat-ai in tăcere
Lângă sufletu-mi plângând
Să atingem nemurirea
Conjurat de propria-mi iubire

ce faci când te tentează un fruct interzis?
de fapt
nu e interzis
stai puțin.