Poezii despre Dragoste:

Urăsc

*Iubesc ochi, buze și morminte*
Ador șoapte și cuvinte,

Mă fascinezi clipă de clipă

Când vrerea, din trăiri, frigea,
De abia aflasem că exiști,

Galbenul de lună

Pe băncile din jur, multă zăpadă
şi parcă nu e loc mai umed decât albul,

Am simțit că mai trăiesc

Răpus de grijile simbriei,
M-am refugiat în dulci amaruri,

Am să-i omor pe toți acarii din această lume
şi-am să-i întind la rand pe jos ca pe traverse
iar peste ei voi face căile lactee să reverse
un singur rând de şine fără nume.

De vei fi a mea...

Iubito, de vei fi a mea,
Cum o șoaptă-n noapte a zis,

Mi-e greu când ne-ntâlnim s-ascund aripa
intrată în tahicardie
și-o țin închisă în stomacu-mi de Antipa
și nu respir, să nu te-mprăștii ca pe-o păpădie.

Șoapte de iubire

Erau serile când ne plimbam
La Balcik, pe faleza plină,

-Un şir de ani trecuse,de cînd întîiaşi dată
Te-a întîlnit în calea-i poetul rătăcit:
Jucîndă şi plăpîndă,voioasă şi-ntristată !
Ai fost de toţi iubită...eu încă te-am iubit !

Sufletul meu tânjește după tine

Au trecut anii grei, urâți,
De iubire nu-mi păsa,