Zestrea
...
Mândră fata-și poartă nurii
Pe lângă șoferii-n trafic,
Să-și procure de-ale gurii,
În stil cinematografic!
...
Merge-n colo, vine-ncoace,
Să-și prezinte marfa-ntreagă,
Și-n caz de cuiva i-o place,
Să-ndrăznească s-o aleagă!
...
Noroc că are experiență,
În treburi de-astea delicate,
Căci în domeniu, din păcate
Este-o mare concurență!
...
Și ca să pară de valoare,
Pe buze-și dă cu roșu-aprins,
Și se fâțâie-nadins
Printre Tir-uri, prin parcare!
...
Ea nu este de duzină,
O știu toți șoferii turci,
Când îi spun, nu vrei să urci,
Să vezi ce am în cabină?
...
Și uite-așa, din Tir în Tir,
Mândra fată-și poartă nurii
Dându-și farmecele bir,
Să-și procure de-ale gurii!
...
Și când anii-i dau în toamnă,
Se-ntoarce la ea în sat,
Să-și aleagă un bărbat,
Să fie domn, că și ea-i doamnă!
...
Aceasta-i numai o poveste,
Dar care poate fi reală,
Cum o sărmană domnișoară
Își poate face rost de zestre!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: