Poezii despre Viaţă:

De cântul meu răsună văile unde poposesc corturile,
Calul mă poartă dus de busola unde trăiesc visele.
La fâneţe, cu galbenii în plete mă aşteaptă o fată.
Pentru liniştea necuprinsă îţi mulţumesc Ceresc Tată.

Și mă cam dor aripile...
Am bătut prea tare cu ele de vânt,
Într-o încercare disperată să-mi iau zborul!
Mi-am luat, în schimb, tot dorul... și tot aerul...

(Prezenta poezie este răspunsul la postarea "Mi-a citit măicuța cartea"...)

Azi, a sosit răvaşul, măicuţa mea duioasă,
Si lacrimi de-ntristare din ochii mei răsar

ameţit de atâta frumos
în ochii tăi
florile rugului
din mărăciniş

Simţurile stau de pază,
Ca ciulinii într-o vază;
Poposesc pe mine, trează,
Şi pe tine te visează.

Şoapte rătăcite
Ale unui zbor frânt,
Ecouri pierdute
Ale unor amintiri glaciale,

Mi-a citit măicuţa cartea
Şi mi-a zis cu glasul bun:
Despre ce scrii tu aicea...
Nu ştiu, maică, ce să spun.

Scrisoare pentru maestrul Adrian Păunescu

Maestre, îți scriu de pe pământ,
Distanța pe noi ne doare,

poetului Anghel Dumbrăveanu


ceaţa se-nfiripă...

De-atâta timp mă-ndemni grăbită
Viață, n-ai cumva un adăpost?
Dă-mi răgaz să fiu iubită
Fără termen, fără cost.