Poezii despre Viaţă:

*Lazăr încă se doarme*

sub degete oarbe
nici un fum nu va picta în mirosuri

Un nomad s-a cuibărit într-un cort părăsit.
Era romantic lângă lizieră, aici i-a plăcut.
Peste ani omul a murit, adăpostul a căzut.
Aceasta a fost viața lui, el a cui umbră va fi?

*ucigașul ca un maestru*

la mic-dejunul
acestei vieți

Emoţii pierdute
Ale trecutului
Imortalizate în noi înşine
Ca într-o dioramă.

Coboară, Doamne, peste mine harul
Și dă-mi un veac să înțeleg
Cum pot să sting din mine dorul,
De tot ce sunt fără să neg.

*mâine ticăie fără de ușă*
- Dedcată Criticului Blind -

Muzica gândului prinde contur pe portative.
În armonie cu natura se scriu poemele.
Este ideal să treci prin astfel de experienţe,
Te simţi înălţat într-o lume fără limite.

LĂSTARUL VREMII ȚIPĂ
- ROLEA NICOLAE -

Mi-am ascuns gândurile-n călimară,
De teamă a le pierde în mulțime
Tresar, se zbat şi câteodată ies pe-afară,
Când le găsesc în rânduri, pitite-ntre ruine.

Se făcea că-ntr-o zi
Fericirea se lua pe reţetă.
Ajunsesem să fim
Bieţi roboţi într-o lume perfectă.