Pe urma melcului...

Autor:Carmen


Adăugat de: Ina M.

sâmbătă, 28 mai 2016

Trece melcul prin grădină
Şi străbate în lumină
Verdele din iarba udă,
Ochii mari parcă-mi inundă
Cu tăcerea tălpii crudă!

Lupe mici răsar ca stele
În marea de verde-n vele
Şi încet îmi mijesc ochii
Ca să văd prin ele plopii.

Palmele le trec prin iarbă
Şi cu-a lor privire oarbă
Văd cristale de lumină
Puse-n verde la odihnă.

Simt în palme unda lui
Şi iau urma melcului
Căci în marea de smarald
Caut sufletul lui cald.

Am găsit melcu'-n tăcere
Şi mi-a dat a lui putere:
În suflet să am credinţă,
Cu răbdare şi voinţă
Totul este cu putinţă!


vezi mai multe poezii de: Ina M.


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: XXXIX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulţumesc, Sonia! Dacă privim atent în jurul nostru orice colţişor de natură ne "spune" cum e mai frumos să trăimşi mai ales...ce frumoasă este viaţa ce ne-a fost dăruită!
Ina M. (autor)
luni, 30 mai 2016



frumos, cu un sfârşit deosebit ...
sonia
luni, 30 mai 2016



Mulțumesc, Mari! Un melc mi-a transmis această stare de spirit...şi-i sunt recunoscătoare!
Ina M. (autor)
duminică, 29 mai 2016



Ce frumos ai scris Carmen.
Te felicit
Mari
duminică, 29 mai 2016