știi că mi-e mintea plină de scame
și sângele otrăvit
de scursurile anilor
deci ia un impermeabil pe tine
ar fi păcat să te pătez cu umorile mele
cât timp mă ții în brațe
și ele se scurg din creștet până-n tălpi
întru împământare
emoții irecuperabile râncezesc între sinapsele mele
frânturi de istorie personală
am gustat din viață nesătul
cum mușcă un prunc dintr-un tort de ciocolată cu nuci
și mi-e plină ființa de resturi nedigerate
așa că mă odihnesc ca un hindus răposat
în flăcările cărămizii ale părului tău
cuprinde-mă și arde tot ce-i de prisos
și apoi vino să privim marea
liniștiți și curați
o vreme -
vreo sută de ani, pentru început.
vezi mai multe poezii de: vasysm
Detalii poezie:
Distribuie pe: