Umbra focului vechi
..
A fost odată... nu mai știu când,
Ce nu va mai fi...poate curând,
A fost o vreme, e mult de atunci,
Când eram umbre în peșteri adânci!
...
Focul ardea și noi dansam pe pereți
Și oamenii erau vânători și poeți
Și desenau animale-alergând
Noi le mișcam, umbre de flăcări arzând!
...
Și vânătorii ardeau în flăcări săgeți,
Focul ardea și noi dansam pe pereți,
Îmi amintesc și nu, n-am uitat
De păduri nesfârșite, de aer curat,
De omul cinstit, sărac dar bogat.
A fost odată...nu mai știu când,
Ce nu va mai fi...poate nicicând!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: