Îți doreai trandafirii din sufletul meu,
Cu petale de foc și arome de dor
Nevăzut și intens, cu iubirea trofeu
Obținut în apusuri de timp arzător.
Când ți-am dat un buchet, m-ai privit îndelung
Și-n priviri am simțit un fior de sfârșit
Al intenselor rugi pe un drum mult prea lung,
Măsurat în dorințe sub cer adormit.
L-ai luat și, la piept, în tăcere l-ai strâns,
Iar din ochi, strălucind, a căzut ca o stea
Doar o lacrimă, una - finalul de plâns
Și-nceput bucuriei din ce va urma.
Din petale de jar, s-au născut primăveri
Cum n-au fost, cum le-ai vrut, cum le vrei și le ai
Pe un drum unde-acum trandafirii de ieri
Au petale carmin și arome de Rai.
Deşertul Sahara, din nordul Africii, este cel mai mare deşert din lume. Este mai mare decât Australia, aproape la fel de mare cât SUA şi de peste 30 de ori mai mare ca România.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu
Detalii poezie:
Distribuie pe: