Când pătruns am fost de nori îngreunați de un soare adâncit în veac de tainic mister,
Tu mi-ai arătat lumina cea nouă , oh, o lumină de speranță în eter
Colorat adânc , în totalitate , de-al tău veșmânt îngaduitor
Tu mi-ai dat libertate, și-un parfum proaspăt și îmbietor
Vara vine când ești lânga mine, ca un contrafort al zidului sufletului îngreunat
Ce presează pe tărâmul trecutului meu, un trecut negru și îndurerat
Ești ca un turn, ori ca o colină
Ce se ridică falnic pentru mine
Pâna-n soare, aducând raze îmbietoare de lumină
Chiar și-n cele mai întunecate clipe
Te ador.
vezi mai multe poezii de: hlh98
Detalii poezie:
Distribuie pe: