Tăcerile se așează cuminți

Autor:Aurora Cristea


Adăugat de: roryta

luni, 24 noiembrie 2025

Tăcerile se-aștern în pridvor,
Și-n vânt se leagănă o frunză,
Se-mbină timpul cu un dulce dor,
În vindecare timpu-i ca o pânză.

Pe malul nopții caut echilibru,
Sub cerul plin de stele în zbor,
Se-mprăștie un nor pe cerul sumbru,
Și frunza cade lin spre somn ușor.

În pași de vânt se pierde timpul blând,
Și taina lumii cere iar răbdare,
Se-mpletesc în suflet dor și gând,
Sub cerul lin las visele să zboare.

O frunză moale cade pe cărare,
Și umbrele dansează în decor,
Se simte dorul vieții ca o mare,
Care pulsează-n ritm de regizor.

Căci totul e o scenă minunată
Din viață și din toamna în frunziș
În lume tot mereu desfășurată
Prin amintiri trăite pe furiș.


vezi mai multe poezii de: roryta


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CDXLV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.