Suflet ales
...
Cine ai fost, suflet ales
Căruia astrele îi țes,
Hlamidă de-mpărat?
Cât ai trăit, un rug aprins
La cer s-a înălțat
Și un mister de necuprins
În urmă ai lăsat!
...
Iubirea ți-a fost stăpână.
Ea, cu gingașă puritate
Te-a pus să scrii pe-altarul ei
Și în parfum de flori de tei,
Tu ai dus limba română
Cu tine, în eternitate!
...
Deși plecat, tu ai rămas.
Ce mister de nepătruns,
În preajma ta a stat ascuns?
Ce trubadur fără hotar
Din tine și-a făcut altar?
Ce zeu, ce foc mistuitor
Te-a-nlănțuit și te-a pătruns
Și te-a făcut nemuritor?
...
Te-ai dus de mult, dar a rămas
În urma ta, dulcea lumină
La care muza poeziei, face popas
Și i se-nchină!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: