Sărmana mea țară natală,
...
Dacă te chem, nu îmi răspunzi,
Sărmana mea țară natală,
De mă chemi, îți voi răspunde
Să mă chemi tu, iubită țară,
Nu haita de șacali flămânzi
Apăruți de pe niciunde,
Care te lasă tot mai goală!
...
M-am născut în sânul tău,
Ți-am fost copil și a fost bine,
A fost frumos la început,
Aveam încredere în tine,
Și-apoi, deodată a fost rău,
Căci trădătorii te-au vândut
Flămândelor haite străine!
...
Și acum este prea târziu,
Sărmana mea țară natală,
Ești prea aproape de sfârșit,
Iar de-ai fost cândva o țară,
Te transformi într-un pustiu,
Să te tot plâng, am obosit,
Am obosit să mă tot doară!
...
Nu te mai chem, că te ascunzi
Și-am obosit să mă tot doară,
Nu credeam c-am să trăiesc,
Să văd cum te lasă goală,
Haita de șacali flămânzi,
Deși la sânul tău trăiesc,
Sărmana mea țară natală!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: