Cerul şi-a deschis vămile
cad fluturi în năvodul iubirii
reci sloiuri în straie de nori
spun blestemul ploii
cetăţi se ridică din mare
ca temelii pentru sângele scurs
e roşu apusul ca o inimă rănită
suverană se ridică peste cuvinte şi frică
pasărea tristă închisă
în foaierul vrăjitorului
stăpân peste timp
vezi mai multe poezii de: Cristian Ovidiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: