Ce-ar fi pereţii fără amintiri?
Doar ziduri calpe ori redute tâmpe,
Ce apără ascunse nerostiri
Şi scrijeliri în var pe false tâmple.
Pot fi-n iatacul temnicer de taine,
Muţi martori şi părtaşi iubirii,
Născând ecouri, când, lipsit de haine,
Te-ndestulezi cu fructul nemuririi.
Au fost oglinda devenirii lumii,
Mimând intimitatea printre storuri,
Tot ei veghează împlinirea mumii
Şi-ndoliate, către pururi, zboruri.
Mi-au fost altar de gânduri nerostite,
Jertfelnic vechi al vieţii împlinite.
26-27.10.2012
***
Volumul de sonete în dialog cu W. S.
RĂSPUNSURI PENTRU WILL,
Editura CORESI, 2016
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau
Detalii poezie:
Distribuie pe: