Sonettina XXV (sfârşitul poleit ...)

marți, 12 iulie 2022

Orbit de fericire, n-am mai privit amurgul,
Iar noaptea înstelată privit-am ca poet.
Mă străduiam, cuvântul, să-l cos într-un sonet,
Şi nu lăsam realul să-mi cenzureze sârgul.
Îmi respiram culoarea, pictând cu ea faţade,
Brodându-le-n retine în rol de curcubeie,
Ningeau bogat cireşii corolele-n alee,
Iar eu cătam frumosul, hoinar pe estacade.
Mi-era prieten vântul, dar prea departe casa,
Te adoram în versuri, dar ţi-am pierdut iubirea.
Grăbindu-mă spre stele, cerşindu-le privirea,
Răstălmăcit-am clipa, înlăcrimând mireasa.
Zâmbesc amar spre zarea ce-nvie răsăritul,
Sosirea lui târzie, mi-a poleit sfârşitul.

29.02.2008
Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.