Sonettina XCIII (noiembrie …)

miercuri, 19 octombrie 2022

Era Noiembrie, lumini difuze
Pătau odaia cu lucire mată;
Fereastra rece, de apus brumată,
Din zarva străzii, vorbele confuze
Le toarce blând în liniştea stingheră.
Privesc flămând cosiţa de aramă
Curgând pe umeri, sânii care cheamă
Şi uit de nedeschisa tabacheră.
Te-aşterni încet şi mă cuprinzi în suflet,
Mă troienesc în gânduri viitoare,
Din trupuri viscol, din sărut vâltoare
Mă ostoiesc de rătăciri şi umblet.
Pe pieptul meu, povara arămie
Mă strânge-n cea mai dulce colivie.

31.10.2010
Volumul de sonete de dragoste
RĂSPUNSURI PENTRU ANNE, 2017

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.