desfac umbra răului
în aripi de lumină
ard felinarele în zâmbetul nopţii
paşii se înalţă din asfalt
mâinile rup cărămizi de ploaie
singur aflu rotaţiei sens
aseară mi-am pierdut papucii
în sonetul inimii
sunt înconjurat de straturile
fierbinţi ale cuvintelor
din care ca dintr-un circ ambulant
ies norii ce se adaugă liniştiţi
zilei ce va urma
se topesc tălpile aşezate pe scări de iarbă
să adulmece respiraţii proaspete
vezi mai multe poezii de: Cristian Ovidiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: