Să nu te temi de noapte!
...
Să nu te temi de noaptea spre care se îndreaptă
Întreaga omenire, că tu nu ești din lume,
Tu ai o lume-a ta, care de mult te-așteaptă
Pe drumul vieții tale, pe ultima lui treaptă.
Tu-n omenire nu ești decât un simplu nume!
...
Tu ai venit aici să mă-nsoțești pe mine,
Amândoi aici, având același drum,
Un drum ce-a fost trasat în lumile divine,
În prag de primăvară, când zumzet de albine
Ne-nmiresma destinul cu floare de salcâm!
...
N-ai văzut cum norii, rugându-i, se supun?
Cum se supune totul gândurilor tale?
Să nu te temi de noapte când stelele apun
Și-ntreaga lume intră într-un cumplit surghiun,
Căci tu ești cea născută din razele de soare!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: