Să nu mai grăbim apusurile de toamnă

joi, 27 noiembrie 2025

Apusul se lasă încet peste grădini,
Lumina se revarsă printre tulpini.
Umbre se întind peste câmpul uscat,
Tăcerile-nsuflet mereu le străbat.

Timpul se oprește-n șoapte de catifea,
Iar frunza se leagănă între lună și stea.
Răsuflarea nopții aduce-un dulce fior,
Și tot ce-a pierit renaște-n al său dor.

Să stăm nemișcați și să simțim cum trece,
Prin iarnă și vară într-un timp prea rece
Să nu grăbim apusul, să-l lasăm mereu lin,
Tăcere în timp se-mpletește-n destin.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.