Prima stea
...
Început de iarnă, început de ger,
Mici ochiuri de toamnă pe alocuri îngheață.
Sticlește pământul în fiece dimineață,
Iar focul din sobe afumă spre cer!
...
Spre seară pe străzi se apind luminițe
În colțuri răsar parcă mai mulți săraci,
Se-mbracă decembre cu becuri pestrițe
Ce lucesc în ferestre, vitrine, copaci!
...
Crăciunul creștin se-apropie tainic,
Deși Crăciunul pe bani deja s-a suit
Pe bradul din centru, arătându-ne falnic
Că din ce-mparte el nu-i nimic gratuit!
...
Dar copiii săraci nu pe el îl așteaptă,
Crăciunul pe bani nu este-al lor,
Crăciunul lor se ascunde-n cuptor
Și blând le împarte o pâine mare și caldă!
...
Crăciunul lor se mai ascunde în plase
Pline cu dulciuri, cărți, jucării,
Pe care oamenii mari le lasă în case,
Iar Crăciunul le-mparte apoi la copii!
...
Crăciunul creștin este Crăciunul frumos,
Plin de cadouri, de bucurii și colinde,
Sărbătoarea zilei ce L-a adus pe Hristos,
În decembre, când prima stea se aprinde!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: