Plouă
...
Plouă, plouă,
Dar nu-s stropi de apă,
Ci lacrimile dulci
Ce cad în cimitir
Și se sparg de cruci,
ale copiilor morți
Ce nu sunt în groapă,
Ci-s îngeri pe bolți!
...
Și aceste lacrimi ce plouă
În ploaie ușoară,
Poartă cu ele semințele vieții
Și din durerea tristeții,
Flori să răsară
În viața cea nouă!
...
Și din cer pe pământ,
Atunci când ajung
Aceste lacrimi de dor,
Pe fiecare mormânt,
Din ele ies flori,
Pentru cei care-și plâng
Copiii ce mor!
Că fiecare copil, în cer este sfânt!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: