Duminică de vară, pe cer nu-i niciun nor,
E mare forfoteală în piață la Obor.
Poți cumpăra de toate, legume, ouă, flori,
Mezeluri, brânză, pește, și suc cu îndulcitori.
Aproape de parcare, sub un copac înalt,
Stau niște antreprenoare cu marfa pe asfalt,
Ce ronțăie semințe și scuipă coji pe jos,
Cu dinți lucioși de aur sau câte unul scos.
Te îmbie cu parfumuri, de firmă, evident,
Săpunuri, țigări fine - Marlboro, Winston, Kent,
Cu ceasuri, lănțișoare, inele fel de fel,
Privind cu lăcomie la orice portofel.
Discret, un om de-afaceri, ce stă sub un balcon,
Oferă spre vânzare un ditai telefon,
Se jură că-l dă ieftin, că nu e egoist,
Însă dispare-n grabă când vede-un polițist.
Grătarele sunt pline de mici și de cârnați,
Răsună-n difuzoare doar cântăreţi ratați,
Un câine salivează și latră încetișor,
Apoi la o tarabă ridică un picior.
Mulțimea se îmbulzește, spectacolu-i hilar,
Bărbați cu mână fină te fac la buzunar,
La alba-neagra joacă tot felul de naivi,
Cu limba împleticită se ceartă doi bețivi.
Pocnește o petardă căzută pe pavaj,
Iar vânzătorii încearcă să înșele la gramaj,
Un bătrânel așază pe-o pânză galben pai,
Mai multe cărți uzate cu iz de mucegai.
Obor - loc cu mâncare și jocuri de noroc,
Bazar, ospiciu, zoo, sau toate la un loc?
Chiar dacă pentru unii el pare-un loc ciudat,
De n-ar fi fost aievea, noi l-am fi inventat.
vezi mai multe poezii de: Octavian
Detalii poezie:
Distribuie pe: