Am rămas pierdut pe gânduri,
Nu că iarna ar fi grea,
Dar mă ninge cu amarul
Celor repetate rânduri
Când poverii i-am smuls harul
Și m-am poticnit în ea.
Stau în frig, la ușa strâmtă,
Nu că iarna ar fi grea
Și mi-ar troieni umblatul –
Dar un glas aici cuvântă
Cum că drumul este altul –
Și mă-ntreb: O fi așa?
S-a pornit furtuna-n minte,
Nu că iarna ar fi grea,
Dar mă mușcă îndoiala,
De visez numai morminte
Ce încheie socoteala;
Și-atunci unde-i viața mea?
Mi-a rămas în vânt piciorul,
Așteptând pe celălalt;
Aș începe astăzi zborul
Către cerul meu înalt.
Nu că iarna ar fi grea,
Dar n-am aripi. Și-aș cădea.
Deşi era neobişnuit, Egipt a fost condus de câteva femei faraon. Una dintre ele a devenit foarte celebră. Se numea Hatshepsut, iar oamenii o respectau. Ea trebuia să poarte simboluri ale puterii, cum ar fi barba artificială, făcută din păr natural.
Citate şi Maxime:
Ura este auto-pedepsire. Ura este răzbunarea laşului pentru frica sa. Hosea Ballou
vezi mai multe poezii de: Vimara
Detalii poezie:
Distribuie pe: