Noapte de iarnă
...
Iarnă, ger, noapte uscată,
Arareori din cer mai pică,
De vântul nopții răsfirată,
Câte-o luminiță mică,
Ce pare un fulg de nea.
Sau e o lacrimă de stea?
...
E liniște, doar ceasul bate,
Domol, secundă cu secundă,
Urmărind întreaga noapte
Timpul, pe fața lui rotundă.
Sau vrea doar să îl ascundă
În liniștea nopții, profundă?
...
Ca o cortină neagră norii,
Stau între pământ și cer
Nu departe-așteaptă zorii
Să vadă stelele cum pier.
Sau sunt doar scântei de ger
Ce strălucesc efermer?
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: