Nicu hăloiu - creaţii proprii

Tu mă priveai Asinor și-n ochii tăi verzi,
eu vedeam primăveri!

M-am visat din nou pe Tanis,

Dreptul la recurs

Ai rămas în mine atâția ani la rând,
cât eu te-am tot udat cu amintire,

Când anii s-or duce...

Când anii s-or duce și noi n-om mai fii
rămâne-or în astre câteva poezii,

Îngerul meu

A coborât un înger dintre nori,
cu ochi verzi și aripi din lumină,

Iartă-ne Doamne!

Veniți -napoi mesteceni, veniți –napoi stejari,
vă strigă disperată, sfârșită de durere,

Zădărnicie

Ne naștem spre moarte
și-o viață fugim

Esență

Pleacă vara de la noi
nelăsând în urma-i multe,

Privirea-ți verde

De-aș avea ochi de jăratec
te-aș privi cu foc, fierbinte,

Noapte de vară

Spintecă bolta Calea Lactee,
cu miliarde de stele pe-aceeași alee,

Noapte de sfârșit de august

Este sfârșit de august și noaptea caldă curge,
să-și îngroape bolta în orizont, departe