Nicu hăloiu - creaţii proprii

Dacul,

M-am născut în mijlocul neamului meu
și-am învățat să vorbesc românește,

Frumoasa doamnă tristă


Suie doamna-n dealuri

Au început frunzele să zboare
smulse de pe ramuri de un vânt zănatec,
s-a dus deja al verii dulce farmec,
s-a dus deja al verii dulce farmec,

Puiul

Când atinge vântul frumusețea ierbii,
pe cărări de munte în miez de primăvară,

Venus

O, Venus fără brațe, te-au scos din marea-adâncă
pe când nemărginirea îți era mormânt,

Tu mă priveai Asinor și-n ochii tăi verzi,
eu vedeam primăveri!

M-am visat din nou pe Tanis,

Dreptul la recurs

Ai rămas în mine atâția ani la rând,
cât eu te-am tot udat cu amintire,

Când anii s-or duce...

Când anii s-or duce și noi n-om mai fii
rămâne-or în astre câteva poezii,

Îngerul meu

A coborât un înger dintre nori,
cu ochi verzi și aripi din lumină,

Iartă-ne Doamne!

Veniți -napoi mesteceni, veniți –napoi stejari,
vă strigă disperată, sfârșită de durere,