În nopți pe tainice cărări
Renaște-un om, renaște-un dor,
Clipele trec, se pierd ușor.
Eu stând în tihnă, amețitor,
Caut privirea-ți și simt că mor.
Unde s-a dus?
Purtată-n vânturi spre apus,
Numai nocturne, niciun surâs.
În noaptea timpului neiertător
Vii sunt ruine, vii sunt plecări.
Citesc prezentul,
Zidesc momentul,
Totuși sunt șovăitor...
O secundă de ezit
Speranța toată-i vis cernit.
vezi mai multe poezii de: hlh98
Detalii poezie:
Distribuie pe: